Trauma și substanțele psihoactive

Printre cele mai cunoscute substanțe psihoactive se află cafeina, alcoolul, marijuana, heroina, LSD, substanțe care conțin amfetamină și anumite medicamente care au ca scop reducerea durerii.

Deși unele dintre ele sunt aparent inofensive și acceptate social și legal, acestea pot avea efecte negative asupra vieții noastre psihice, cu atât mai mult asupra unui psihic traumatizat. Chiar si când nu duc la consecințe negative extreme, acestea aduc în continuare dereglări la nivel psihic, comportamental și al sănătății generale fizice.

Spre exemplu, cafeina și alcoolul, consumate cu moderație, provoacă energizare și stare de bine, detașare și pot fi achiziționate cu ușurință. De asemenea, sunt puțini cei care abordează consumul de cafea, băuturi carbogazoase care conțin cafeină sau alcool cu moderație.

O persoană al cărui sistem nervos este mai fragil se poate confrunta cu palpitații, un ritm cardiac crescut, amețeală, probleme digestive, ca efecte al unor probleme de sănătate sau cele care au un sistem nervos dereglat. Consumul de cafea sau alcool nu face decât să înrăutățească aceste simptome, dat fiind faptul că rolul lor este de energizare și stimulare.

În cazul marijuanei și a altor droguri enumerate, deși rolul lor este unul recreațional, de relaxare și stare de bine, urmările lor nu sunt nici pe departe aceleași. Chiar și consumate cu o frecvență redusă și în lipsa unei dereglări chimice majore la nivelul creierului, apelarea la astfel de substanțe psihoactive duce la scăderea capacității de reglare emoțională.

Multe persoane utilizează aceste substanțe ca mecanism de coping împotriva stresului. Vorbim atât despre stres cotidian, cât și despre unul major. Dacă după fiecare zi de muncă mă relaxez cu o cantitate scăzută de marijuana, asta nu înseamnă că nu mă afectează. Cu cât trece timpul și eu folosesc această strategie simplă cu efect rapid, cu atât atunci când nu o pot folosi, nu voi ști ce să fac cu stresul meu.

Dacă în fața unor emoții mai intense, precum frică, tristețe, rușine, furie, voi apela la una din aceste substanțe (sau chiar mai multe deodată), în timp nu voi mai ști să facă față la acestea. Iar efectele nocive nu se opresc aici. După un cocktail chimic de acest gen, dintr-o doză ridicată de plăcere, ajung să simt rapid și șocant o amorțeală emoțională și chiar tristețe atât de mari încât din nou voi apela la aceleași substanțe, deoarece nu le pot tolera și gestiona. Astfel se construiește pas cu pas dependența.

Iar atunci când se instalează dependența, o cantitate scăzută nu va mai fi de-ajuns. Voi vrea din ce în ce mai mult, deoarece creierul meu deja a dezvoltat o toleranță ridicată la aceste substanțe. Urmările le cunoaștem cu toții: nu mai sunt capabil să îmi urmez sarcinile din viața de zi cu zi, ceea ce mă aduce în situații dificile de viață, în care autonomia îmi este grav afectată.

Consumul de substanțe psihoactive este un efect clar al unei vieți emoționale tulburate și o gestionare dificilă a problemelor.

Inițial consumul începe dintr-o simplă curiozitate sau din dorința de a face parte dintr-un grup, nevoia de a fi acceptat.

De multe ori consumul de substanțe e un răspuns al adolescentului la anumite presiuni, îngradiri pe care le percepe ca fiind nedrepte. E bine cunoscută atitudinea omnipotentă specifică adolescenței, când e mai probabil să se acționeze din revoltă și rebeliune. Unii adolescenți găsesc puterea de a reduce consumul de substanțe care devine periculos, dar alții se simt mai confortabil apelând la aceleași strategii.

E important de știut că utilizarea acestor substanțe cu o frecvență ridicată apare în urma unor experiențe diverse de viață în care a lipsit autoreglarea emoțională. Dependența se instalează pe un fond de traumă.

Trauma și consumul de substanțe psihoactive duc naștere la un cerc vicios dificil de depășit.

Încep să apelez la astfel de cocktail-uri chimice pentru că nu mă simt bine și continui să le folosesc pentru că nu știu cum altfel să mă simt bine, după care îmi aprofundez trauma prin folosirea lor.

Consum multă cafea pentru că sunt obosit permanent, pentru că muncesc prea mult și nu știu să mă autolimitez.

Beau mult alcool atunci când ies din casă pentru că am anxietate socială și nu știu cum altfel să mă conectez la mine și la ceilalți.

Apelez la droguri pentru că am un gol interior cu care nu știu ce să fac iar tot stresul din viața mea îmi ocupă tot spațiul intern, astfel am nevoie să fac ceva să scap mai repede.

Putem să începem să ne observăm pe noi și felul în care ne trăim viața atunci când conștientizăm că apelăm des la astfel de mijloace, să ne ascultăm și să ne înțelegem. Dacă apare frica de consecințele pe care le are consumul, atunci să ne aducem aminte că partea noastră sănătoasă este cea care induce această frică pentru a ne proteja de ceea ce ne poate face rău.

Puterea stă în mâinile noastre. E responsabilitatea noastră să ne observăm pe noi înșine, să ne acceptăm vulnerabilitățile și de să apelăm la modalități mult mai sănătoase (nu la fel de simple și confortabile) de a ne transforma viața în ceea ce vrem să fie.

Conexiunea cu ceilalți, găsirea unor hobby-uri împlinitoare, practicarea unor sporturi care ne fac plăcere, urmarea unei diete sănătoase și apelarea la psihologi sunt doar câteva mijloace de a ne apropia de bucuria unei vieți trăite și care ne aduce împlinire sufletească.